Ce este detartrajul și de câte ori pe an se face

Ce se întâmplă în timpul detartrajului și tipurile de tratament

Detartrajul este o procedură stomatologică de rutină prin care tartrrul și depozitele mineralizate sunt îndepărtate de pe suprafețele dentare și sub linia gingiilor. Tartrrul, cunoscut și sub numele de calcul dental, este o acumulare tare de minerale și bacterii care se formează atunci când placa dentară nu este îndepărtată și se mineralizează în timp. Spre deosebire de placa, care este moale și poate fi îndepărtată cu periajul zilnic, tartrrul nu poate fi îndepărtat acasă și necesită intervenția unui profesionist. Detartrajul este o procedură preventivă esențială care ajuta la menținerea sănătății dinților și gingiilor și la prevenirea bolilor parodontale.

Există doi tipuri principale de detartraj: detartrajul cu ultrasunete și detartrajul manual. Detartrajul cu ultrasunete folosește un instrument care vibrez la o frecvență ultrasonică foarte ridicată, generând vibrații care sparg depozitele de tartru. Apa curge constant prin instrument pentru a îndepărta fragmentele și pentru a menține zona răcorită. Aceasta este o metodă mai rapidă și, pentru unii pacienți, mai confortabilă. Detartrajul manual folosește instrumente speciale cu vârfuri ascuțite care sunt folosite pentru a îndepărta fizic depozitele de tartru. Chiar dacă sună mai dur, în mâinile unui specialist, este la fel de eficace și permite stomatologului o control mai precis.

Spesso, stomatologul folosește o combinație de ambele metode – detartraj cu ultrasunete pentru îndepărtarea depozitelor mai mari, urmat de curățare manuală pentru finisaj și pentru a asigura că a fost îndepărtat tot tartrrul. După detartraj, dinții sunt adeseori poleizați pentru a netezi suprafața și pentru a face mai greu ca tartrrul să se depună din nou. Polizarea lasă dinții cu o senzație mai netedă și mai curată.

Durerea și mitul că detartrajul slăbește dinții

Una dintre cei mai frecvente îngrijorări ale pacienților este dacă detartrajul va fi dureros. Răspunsul este: nu trebuie să fie, deși unii pacienți raportează o oarecare senzație de disconfort, în special dacă gingiile sunt foarte inflamate sau sensibile. Dacă ai dinți foarte sensibili, stomatologul poate aplica un gel anestezie local înainte de procedură pentru a face-o mai confortabilă. După detartraj, unele persoane raportează o sensibilitate ușoară în următoarele zile, dar aceasta este temporară și dispară rapid.

Un mit foarte răspândit este că detartrajul slăbește dinții. Aceasta este complet fals. Tartrrul nu ține dinții în loc – de fapt, el este atașat la suprafața dintelui și la gingii, deteriorând țesuturile din jur. Îndepărtarea lui nu slăbește dinții, ci îi salvează. Ceea ce se poate întâmpla este că după detartraj, unii oameni observă că dinții lor arată mai lungi – aceasta se datorează faptului că gingiile care au fost umflate din cauza inflamației se micșorează pe măsură ce se resanează, expunând mai mult din coroană. Aceasta nu este slăbire – este de fapt o semn pozitiv că gingiile se vindecă. Cu timp, senzația și aspectul se îmbunătățesc.

Frecvența recomandată a detartrajului și cine are nevoie mai des

Recomandarea generală a stomatologilor este ca majorité a oamenilor să facă detartraj de două ori pe an, la fiecare 6 luni. Aceasta este programul standard de mentenanță care ajută la prevenirea acumulării excesive de tartru și la detecția precoce a problemelor de sănătate orală. Cu toate acestea, unii oameni au nevoie de detartraj mai des, în funcție de factori individuali. Fumătorii tind să acumuleze mai mult tartru mai repede din cauza efectelor fumului asupra gingiilor și fluxului saliar. Mulți stomatologi recomandă detartraj de 3-4 ori pe an pentru fumători.

Persoanele cu parodontoză au de obicei nevoie de detartraj mai frecvent – uneori chiar o dată la 3 luni. În cazurile avansate, poate fi necesar detartraj subgingival mai profund, cunoscut sub numele de curățare rădăcini, care curăță sub linia gingiilor. Persoanele cu diabet necontrolat sunt mai susceptibile la boli parodontale și pot avea nevoie de detartraj mai frecvent. Fumătorii și persoanele cu igiena orală slabă vor beneficia de detartraj mai frecvent. Unii oameni au pur și simplu o predispoziție genetică la formarea rapidă a tartrului și vor avea nevoie de detartraj la intervale mai scurte.

Ce se întâmplă după detartraj și pe teremen scurt și lung

După detartraj, este normal să experimentezi o oarecare sensibilitate temporară, în special la dinții cu rădăcini expuse. Aceasta se datorează faptului că tartrrul îndepărtează o parte din protecția minerală de pe rădăcină. Sensibilitatea ar trebui să se diminueze în câteva zile. Poți folosi o pastă de dinți pentru sensibilitate pentru a minimiza disconfortul. Unii oameni observă și o ușoară sângerare a gingiilor în ziua detartrajului – din nou, aceasta este normală și se va opri pe măsură ce gingiile se vindecă.

Gingiile care au fost inflamate vor începe să se resaneze. În zilele și săptămânile după detartraj, vei observa că gingiile sunt mai sănătoase, mai puțin roșii și inflamate. Sângerarea în timp ce periezi ar trebui să scadă semnificativ. Dinții vor fi mai curați și mai ușor de menținut. Pe termen lung, detartrajul regulat ajută la prevenirea bolilor parodontale, la menținerea dinților sănătoși și la prevenirea pierderii dinților. Este una dintre cele mai importante investiții pe care o poți face în sănătatea orală pe termen lung.

Preturi orientative și sfaturi pentru mentenanță între vizite

Costul detartrajului în România variază în funcție de cabinetul stomatologic și de complexitate. În medie, poți aștepta să plătești între 150 și 300 de lei pentru un detartraj de rutină. Unii cabinete practică prețuri mai mici, în jurul 100-150 de lei, în timp ce cabinetele de lux dintr-un curs-loc pot cere 400-500 de lei sau chiar mai mult. Detartrajul subgingival mai profund (curățarea rădăcinilor) costă de obicei mai mult, între 400-800 de lei, în funcție de extensie.

Pentru a menține dinții curați între vizitele de detartraj, perazie-ți dinții de două ori pe zi cu o periuță cu peri moi și folosește ația dentară zilnic. Apă de gură antiseptică poate ajuta la reducerea bacteriilor. Limitează consumul de alimente care promovează formarea tartrului – zahărul și alimentele lipicioase sunt pe lista neagră. Fumatul și băuturile cu cafea sau vin roșu favorizează depunerea de tartru și colorarea dinților. Dacă nu poți evita aceste obiceiuri, măcar rincă-ți gura cu apă după consum.